Biroul 12

Povestea 140

Banca era aproape goala. Era vineri dupa-amiaza, putin inainte de inchidere. Lumina rece cadea pe birourile albe, iar aerul mirosea a hartie, toner si parfum discret. Ea intrase oficial pentru o discutie despre un credit. Neoficial, voia altceva.

- Inchide usa dupa tine, i-a spus el, fara sa o priveasca.

Tonul lui era calm. Rece. Dar mana i-a tremurat usor cand a luat dosarul. Ea s-a asezat in fata biroului si a lasat geanta jos, cu miscari lente, calculate. Picioarele incrucisate, fusta ridicata cat trebuie. Fara lenjerie. Intentie clara.

- Ai adus tot ce e necesar? a intrebat el, cu subinteles.

- Mai lipseste doar aprobarea finala.

El s-a ridicat, a inchis jaluzelele si a incuiat usa cu cheia. Apoi a venit in spatele ei si si-a lipit palmele de umerii ei goi. Fara avertisment, fara introducere.

- Stii ce ceri?

- Da. Si vreau cu dobanda.

In secunda urmatoare, ea era ridicata si culcata pe birou, cu dosarele cazand pe jos. Fusta ridicata peste talie. Picioarele desfacute. Trupul deja arzand de dorinta. L-a privit fix in ochi, fara rusine, fara ezitare.

El si-a deschis pantalonii si a intrat in ea cu o miscare grea, adanca, bruta. Ea a tipat scurt, muscandu-si buza, incercand sa nu zguduie prea tare biroul. Dar era imposibil. Se misca repede, apasat, cu mana infipta in coapsa ei. Era o descarcare. Nu era sex. Era revendicare. Ea gemea intre dinti, cu capul dat pe spate si palmele stranse pe marginile biroului.

- Esti a mea acum.

- Am fost de cand am pasit in birou.

Orgasmul a venit ca o explozie muta. Ea s-a arcuit pe birou, tremurand violent, in timp ce el s-a varsat adanc in ea, cu un oftat sacadat. Liniste. Doar respiratii si sunetul slab al aerului conditionat.

Ea s-a ridicat incet, si-a aranjat fusta, si-a pus geanta pe umar.

- Deci…aprobarea?

- Acordata. Dar e valabila doar in biroul 12.

Ea a zambit si a iesit. Picioarele ei goale, pasii calmi. Nimeni din banca n-a stiut ce tocmai s-a intamplat. Doar biroul. Si el.